Istoria artelor și arhitecturii, Desen, Crochiuri, Culoare: Peisaje arhitecturale urbane

Temă de efectuat: elevii vor realiza una sau două schițe colorate cu peisaje urbane de preferință din municipiul Satu Mare. Se va folosi formatul A3 sau A4 și culori de apă la alegere (acuarele, creioane acuarelabile, culori acrilice) Tema efectuată va fi postată pe grupul Messenger până la ora următoare

Subiectul lucrării: Peisaj arhitectural urban.
Conținuturile lecției: Contrastul închis-deschis. Contrastul cald-rece. Efectul spaţial al culorilor. Exerciții: exerciţii de compunere, utilizând nuanţe şi tonuri ale culorilor.
Explicații: Contrastul închis- deschis al culorilor se obține prin amestecul culorilor cu alb în partea luminată și cu negru în partea umbrită. Contrastul cald-rece (perspectiva culorilor) se realizează între culorile calde (roșu, galben, oranj) și culorile reci (albastru, verde, violet) din cercul culorilor. Efectul spaţial al culorilor se obține punând gradat culorile calde în planurile apropiate și culorile reci în planurile depărtate ca efect vizual de apropiere și depărtare în compoziție. Nuanțele și tonurile culorilor se obțin amestecând culorile între ele și cu alb sau negru din cercul cromatic

Exemple orientative de schițe colorate arhitecturale urbane

Explicații pentru noțiuninel din conținuturi

Nuanțe = culori rezultate din amestecul a doua culori vecine (UNA PRIMARA+UNA SECUNDARA) din spectru (ROGVAIVi). Se referă la calitatea unei culori de a fi mai calda sau mai rece.

Exemplu.: rosul virează către galben, prin oranj.

Ton = rezultatul amestecului unei culori cu o nonculoare.

Culoare + alb = culoare cu ton deschis (folosita pentru a sugera suprafețe luminate) = numita TENTA

Culoare + negru = culoare cu ton închis (folosita pentru a sugera suprafețe umbrite) = numita UMBRA

Exemplu.: rosul virează către negru:

Exemplu.: rosul virează către alb:

Atat tonurile cat și nuanțele unei culori sunt nelimitate ca si număr, iar combinațiile sunt de ordinul sutelor de mii.

Fiecare nuanță rezultata din amestecul dintre doua culori poate vira la rândul ei către alb sau negru.

Tonuri spre alb și negru ale culorilor din spectrul solar

Valoarea culorii este cel mai important aspect într-un tablou. Utilizând cu măiestrie valoarea culorii, artistul poate creea un gradient contrastant al diferitelor obiecte din tablou și prin aceasta tehnica poate atrage atenția privitorului către unul sau mai multe puncte focale. Nuanțele și valoarea culorilor sunt distribuite in funcție de distanta astfel încât sa confere senzația de adâncime și implicit iluzia unei imagini tridimensionale; in apropiere regăsim culori calde si saturate; galben, rosu, violet verde, in plan mediu culori estompate, din familia de culori rosu si violet cu o valoare medie, urmata apoi de o zona de culori de un albastru cu valoare mica și in cele mai îndepartate zone doar culori foarte slabe de gri-violet.

Efectul spațial al culorilor sau perspectiva culorilor, perspectiva aeriană, (atmosferică)

Perspectiva aeriană, numită și perspectivă atmosferică este o metodă de creare a iluziei de adâncime sau recesiune, într-o pictură sau desen prin modularea culorii pentru a simula schimbările efectuate de atmosferă asupra culorilor lucrurilor văzute la distanță.

Perspectiva aeriană se referă la efectul pe care atmosfera îl are asupraaspectului unui obiect privit de la distanță. Pe măsură ce distanța dintre un obiect și un privitor crește, contrastul dintre obiect și fundalul său scade și contrastul oricăror marcaje sau detalii din interiorul obiectului scade, de asemenea. Culorile obiectului devin, de asemenea, mai puțin saturate și se deplasează spre culoarea de fundal, care este de obicei albăstruie, dar poate fi o altă culoare în anumite condiții (de exemplu, roșiatică în jurul răsăritului sau apusului ).

Culorile din depărtare sunt in general mai reci, iar cele din apropiere ușor mai calde.

Culorile din apropiere sunt mai întunecate ca valoare, iar cele din fundal mai estompate.

Perspectiva atmosferică in pictura este senzația de adâncime provocată de efectul luminii la trecerea ei prin atmosferă. În principiu, scade intensitatea și contrastul culorilor pe măsura ce crește distanța.

În picturile cu peisaje, efectul perspectivei atmosferice adaugă o senzație de farmec și mister. De aceea este foarte important pentru un pictor să cunoască efectele perspectivei atmosferice, dar mai ales sa deprindă tehnicile specifice obținerii senzației de adâncime și a unei iluzii tridimensionale într-o pictura pe o pânză bidimensionala, fapt ce denota preocupare in realizarea artistica a lucrărilor sale. Tehnicile utilizate sunt foarte variate și implica observarea atenta asupra schimbării formei și culorii obiectelor asupra modificări valorii și saturației culorilor, etc.