Mișcarea De Stijl sau Neoplasticismul

De Stijl (pronunțat aproximativ dă-steil, insemnând stilul în neerlandeză) sau neoplasticism a fost un stil, sau mișcare, de artă în anii 1920 originar în Țările de Jos.

Artiștii care făceau parte din mișcarea de Stijl au vrut să exprime un nou ideal utopian, al armoniei și al ordinii spirituale. Ei suportau abstracția pură în artă, și universalitatea prin reducerea la elementele esențiale a formei și a culorii — adică, simplificau compozițiile visuale la linii sau forme doar în direcțiile verticale și orizontale, și foloseau doar cele trei culori primare: roșu, albastru și galben, în afară de alb și negru.

Filosofia neoplatonică a matematicianului M. H. J. Schoenmaekers, care a inventat termenul neoplasticism, a influențat semnificativ mișcarea de Stijl.

Piet Mondrian, artistul cel mai bine cunoscut a mișcării, a publicat Manifestul Neo-Plasticist în 1920. Pictorul Theo van Doesburg a publicat un jurnal numit De Stijl între 1917 și 1928, propagând teoriile mișcarii. Alți artiști de Stijl includ pictorul George Vantongerloo și arhitecții J.J.P. Oud și Gerrit Rietveld.

Lucrările mișcării de Stijl au influențat stilul Bauhaus și Stilul Internațional în arhitectură, în afară de diverse stiluri de modă și design interior.

Cei mai importanți artiști ai acestui stil sunt: Theo van Doesburg, artist olandez, care a practicat pictura, scrierea, poezia și arhitectura. Este cel mai cunoscut drept fondatorul și liderul De Stijl. Piet Mondrian,(1872- 1944) pictor olandez care a avut importante contribuții la mișcarea artistică de Stijl, fondată de Theo van Doesburg. Gerrit Rietveld a fost un designer de mobilă și arhitect olandez, unul dintre membrii principali ai mișcării artistice olandeze De Stijl,

Gerrit Thomas Rietveld a fost un designer și arhitect olandez de mobilă. Unul dintre membrii principali ai mișcării artistice olandeze numit De Stijl, Rietveld este renumit pentru scaunul său roșu și albastru și pentru casa Rietveld Schröder, care este un patrimoniu mondial UNESCO. Rietveld și-a proiectat scaunul roșu și albastru în 1917, care a devenit o piesă iconică de mobilier modern. Sperând că o mare parte din mobilierul său va fi în cele din urmă produs în masă, nu artizanal, Rietveld a urmărit simplitatea în construcție. În 1918, a început propria fabrică de mobilă și a schimbat culorile scaunului după ce a fost influențat de mișcarea De Stijl , a cărei membru a devenit în 1919, același an în care a devenit arhitect. Contactele pe care le-a făcut la De Stijl i-au oferit ocazia să expună și în străinătate. În 1923, Walter Gropius l-a invitat pe Rietveld să expună la Bauhaus. El a construit Casa Rietveld Schröder , în 1924, în strânsă colaborare cu proprietarul Truus Schröder-Schräder . Construită în Utrecht pe Prins Hendriklaan 50, casa are un parter convențional, dar este radicală la ultimul etaj, lipsită de pereți fixi, dar bazându-se în schimb pe pereți glisanti pentru a crea și schimba spații de locuit. Casa este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din 2000. Implicarea sa în Casa Schröder a exercitat o puternică influență asupra fiicei lui Truus, Han Schröder, care a devenit una dintre primele arhitecți din Olanda.

Îndrumare: elevii vor pune cuvinte cheie ale noțiunilor din lecție pe Google- Toate și vor afla de pe diferite sit-uri mai multe aspecte legate de lecție. De asemenea imaginile postate se vor pune pe Google- Imagini pentru a afla mai multe detalii .