Istoria artelor și arhitecturii, Desen, Crochiuri, Culoare: Clasa: X A, C Arhitectura romanică și gotică din Transilvania sec. XIII, XIV, XV

Arhitectura medievală din Transilvania

în stilul Romanic și Gotic

Catedrala din Sibiu

Biserica din Acâș, Satu Mare

Romanicul din Transilvania, reprezentat în special de arhitectura ecleziastică (sacrală), dar și de unele reprezentări ale artei plastice, a pătruns prin intermediul unor șantiere benedictine din secolele XII-XIII. Majoritatea edificiilor au fost distruse în timpul marii invazii mongole, după care fie au căzut în ruină, fie au fost reclădite în stil gotic.

Primul monument romanic atestat cert este Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia (sfârșitul sec. al XI-lea).

În zona Sibiului există de asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de inspirație renană (Cisnădioara, Cisnădie, Gușterița, Noul Săsesc etc.)

În nordul Transilvaniei principalele monumente romanice sunt inspirate din șantierul benedictin de la Pannonhalma, tot din categoria bazilicilor cu trei nave (Acâș, Herina etc.)

Edificii romanice din Transilvania

Edificii sacrale

Biserica reformată din Acâș (fostă mănăstire benedictină)
Biserica reformată din Bădești
Biserica fortificată din Cincu
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara
Biserica evanghelică din Herina
Biserica reformată din Luncani
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei
Biserica reformată din Uileacu Șimleului (fostă mănăstire benedictină)
Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia

Edificii laice (civile sau militare)

Donjoanele de la Cheresig (județul Bihor) și de la Cetatea Greavilor din Gârbova (județul Alba).
Cetățile Feldioara (județul Brașov), Colțesti (județul Alba), Câlnic (județul Alba) și Deva (județul Hunedoara).

Toate aceste construcții romanice laice datează din secolul al XIII-lea.

Exemple de biserici și mănăstiri

Catedrala Sf. Mihail, interior, Alba Iulia

Biserica din Herina

Biserica din Cisnădioara

Biserica din Densuș

Biserica fortificată din Cincu

biserica din Cincu, interior

Biserica din Acâș

Biserica din Bădești, Cluj

Biserica din Mănăstireni

Biserica din Densuși

Biserica din Sângeorgiu

Biserica Sf. Mihail, Alba Iulia

Biserica din Cincu

Biserica din Cisnădioara

Biserica din Herina, interior

Biserica din Herina, fațada principală

Biserica din Luncani

biserica din Strei

biserica din Cisnădioara

Exemple de cetăți în stil romanic

Cetatea din Câlnic, interior

Cetatea Deva

Cetatea Câlnic

Cetatea Trascăului

Cetatea Deva

Cetatea Feldioara

Biserica fortificată din Gușterița

Turnul din Gârbova

donjonul din Cheresig

Stilul Gotic în Țările Române

Stilul romanic, prezent pe teritoriul României, îndeosebi în Transilvania, a fost succedat, înlocuit de către stilul gotic, născut încă din secolul al XIII-lea, dar având perioada de apogeu în secolele al XIV-lea și al XV-lea.

Arhitecții goticului au revoluționat viziunea spațială a romanicului prin două invenții: ogiva și arcul de susținere (arc butant).

Bolta semicirculară este înlocuită cu o boltă în formă de arc de cerc frânt, sau ogivă, la care presiunea verticală este mult mai redusă. Meșterii înălțau pe patru coloane, dispuse în plan pătrat, câte două perechi de arcuri în ogivă; fiecare arc este susținut de două coloane diagonal opuse. Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obține o construcție foarte solidă, capabilă să susțină, prin încrucișarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei.

Arcurile de susținere, cealaltă invenție, sprijină, din exterior, pereții înalți ai navei centrale, alături de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea laterală a bolților. Aceste soluții au îngăduit o nouă organizare a spațiului bisericii, în care planul cu o navă este cel mai răspândit.

Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de înălțime amețitoare, al cărui vârf împunge bolta cerească. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rămas neterminate din lipsă de fonduri, cum este și cazul celui de-al doilea turn al Bisericii Negre, din Brașov.

Ca și stilul romanic, goticul a pătruns pe teritoriile locuite de români prin Transilvania, ajungând, însă, mai departe decât a ajuns romanicul, anume și în Moldova și în Țara Românească. În Țara Românească, goticul a pătruns la sfârșitul secolului al XIII-lea, prin intermediul sașilor, ei fiind cei care au construit Biserica Bărăția, din Câmpulung Muscel. În Moldova, stilul gotic a pătruns în secolul al XIV-lea, prin intermediu săsesc și maghiar, dovadă stând ruinele Catedralei Catolice din Baia. Apoi, bisericile ortodoxe din Moldova au preluat elemente gotice caracteristice, precum ancadramentele ferestrelor și portalurilor, contraforții etc., care au participat la sinteza stilului moldovenesc constituit în epoca lui Ștefan cel Mare.

În Transilvania s-au construit și păstrat însă cele mai multe biserici gotice de pe teritoriul României. Aici goticul s-a impus în secolul al XIII-lea, cu caracteristici conservatoare, dominate de tradițiile romanice, evoluând spre maturitate în secolele XIV-XV. Planimetric a fost depășită varianta bisericilor de tip bazilical cu transept (în formă de cruce), precum Biserica Evanghelică Sfânta Maria, din Sibiu, în favoarea construcției unor biserici-hală de mari dimensiuni, precum Biserica Neagră, din Brașov, Biserica Sfântul Mihail, din Cluj, Biserica Reformată, din Târgu Mureș, sau altele.

Biserica Neagră din Brașov

Goticul în Transilvania s-a dezvoltat începând cu secolul al XIII-lea, fiind reprezentat în special de arhitectura ecleziastică și militară a sașilor. Acest stil a fost introdus de către călugării cistercieni veniți din Franța pentru a construi așezăminte monahale în Regatul Ungariei. Stilul gotic a fost introdus în Transilvania de către călugării cistercieni prin construirea bisericii mănăstirii de la Cârța (1202-1205). Cam în aceeași perioadă au fost aduși în provincie de către autoritățile maghiare cavalerii teutoni, dar și coloniștii sași, care au preluat acest stil și l-au perfecționat, dând naștere unor adevărate capodopere de arhitectură laică și religioasă.

Biserica fortificată din Hărman

Sașii au construit numeroase fortificații și așezări în zona orașelor transilvănene precum Sibiu, Brașov, Mediaș, Sighișoara, Cluj, Dej și Bistrița.

Un fenomen special în Transilvania este prezența multelor biserici gotice săsești, în număr de aproximativ 180-200 de edificii. Marea lor majoritate sunt biserici fortificate, fiind îngrădite de ziduri și bastioane, aceasta fiind o adaptare la multele invazii ale vremii. La bisericile gotice din Transilvania predomină în general ca plan arhitectural două tipuri: biserici cu trei nave și biserici-hală, specifice spațiului geografic german și Europei de Nord. O caracteristică principală a goticului transilvănean este sinteza elementelor romanice cu cele gotice, acest lucru fiind vizibili la numeroase edificii. De-a lungul timpului a existat o strânsă legătură între coloniștii germani din Transilvania și șantierele gotice din spațiul german și Regatul Boemiei, în special orașele Nürnberg și Praga, acest lucru confirmând calitatea goticului transilvănean.