Clasa a XII- a. Mari pictori români din sec. XIX. Aman, Grigorescu, Andreescu

Clasele: IX- XII A,C               

Disciplina: Istoria artelor

Tema: elevii vor citi despre cei trei mari pictori din secolul XIX și vor scrie un mini eseu despre un tablou preferat.

Evaluare: eseul  va fi trimis pe grupul Messenger și va cuprinde, pe o foaie A4, scurte descrieri, analize și comentarii despre autor și lucrarea aleasă precum și părerea și impresia proprie.

Theodor Aman (1831-1891)  

 „Arta îl scoate pe om din viața sălbatică și îl îndreaptă pe calea civilizației” 

n

Autoportret

 Pictor, grafician, pedagog și academician român, adevărată personalitate, cu studii academice la Paris, Theodor Aman este unul dintre întemeietorii şcolii moderne de pictură din ţara noastră.

Portretul artistului, fotografie

Theodor Aman reprezintă pentru istoria artei plastice românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului, influențând și grăbind, în același timp, prin activitatea sa, deschiderea spre modernitate și dezvoltarea instituțională artistică.

Detaliu

Autoportret, desen

Aman a realizat numeroase picturi istorice

Portretul artistului, fotografie

Th. Aman încheie o epocă de început a picturiii românești și pregătește afirmarea lui Grigorescu care este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu. 

Nicolae Grigorescu (1838-1907) 

 „Nu ştiu dacă mai e pe lume vreo ţară al cărei pitoresc să se oglindească aşa de limpede şi de puternic în opera unui artist; ceea ce pot spune e că Grigorescu, înfăţişând cum a înfăţişat, pe pânzele lui, podoabele şi sufletul patriei noastre, a făcut cu aceasta neamului nostru unul dintre acele preţioase daruri care iau loc între puterile active ale unei naţiuni” – Alexandru Vlahuţă despre Nicolae Grigorescu

Autoportret

Pictorului Nicolae Grigorescu este considerat fondatorul picturii române moderne şi un simbol naţional pentru modul în care a adus în prim-plan valori ale spiritualităţii româneşti. Asemenea marilor maeștrii, tehnica lui Grigorescu atinge virtuozuitatea cristalizând pe pânză vibrațiile sentimentelor.

 După o perioadă de activitate artistică intensă în Franța, se întoarce în țară în 1890 și se stabilește la Câmpina. Inspirat de pitorescul ținutului, Grigorescu realizează o serie de picturi cu motive rustice: portrete de țărani, care cu boi pe ulițele sătești și numeroase tablouri ce surprind specificul vieții rurale. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.

Autoportret

În 1877 este convocat să însoţească armata română în calitate de „pictor de front”, realizând la faţa locului picturi după luptele de la Griviţa şi Rahova, alte desene şi schiţe.

 Andreescu la Barbizon

Opera lui Grigorescu atrage și încânta prin calitatea lirismului său care va marca evoluția ulterioară a picturii românești

Ion Andreescu (1850-1882)

Autoportret

Deși de la început lucrările lui Andreescu au decizia și consistența operei autentice, în ultimii ani ai șederii în Franța la Fontembleau el apare clarificat, stăpân pe mijloace, construind spațiile cu subtilitatea cromatică pe care o dă doar desăvârșita dezinvoltură tehnică.

Aflat in fața naturii, Ion Andreescu transmite uneori sentimentul de melancolie, alteori de dezolare, singuratate. Incordarea dramatica din peisajele sale, inspirate fiind din natura romanesca, atmosfera mohorata a acestora îl exprima în trăirile proprii. Pictorul cauta pretutindeni imagini potrivite naturii sufletului sau. Natura singura fara prezenta activa a omului este solitara, la fel ca si sufletul artistului. 

Autoportret

Opera lui Ion Andreescu e restrânsă numeric, pictorul moare la varsta de 32 de ani, dar a lasat in urma sa picturi de valoare universală.