Istoria artelor și arhitecturii, Desen, Crochiuri, Culoare: Clasa X A, C Anluminuri medievale

Clasa X A, C

Anluminuri, iluminări, miniaturi

în arta bizantină, romanică și gotică

Anluminurile sau miniaturile sunt desenele și picturile manuscriselor medievale, executate în culori vii, ornamentale sau figurative, ce împodobeau textele, literele de început, chenarele, sau imaginile religioase.

Anluminura este un ansamblu de motive decorative pe bază de arabescuri și de împletituri geometrice cu motive vegetale, animale sau umane cu contururi liniare, în culori de apă fixate cu clei sau ou, puse în valoare cu aur și argint, care apar în ilustrațiile manuscriselor medievale monahale.

Anluminurile (iluminări) realizate de călugări în perioada evului mediu sunt ilustrații cu picturi sau ornamente manuale într-un manuscris numite și miniaturi, fără nici o legătură cu mărimea acestora. În sensul picturii, denumirea miniatură derivă din verbul latin „miniare”, care însemna „a colora cu oxid roșu de plumb”, denumit și miniu de plumb.

Anluminura s-a dezvoltat, având ca origine decorarea de litere inițiale. Arta decorării cărților a devenit, în Evului Mediu, un fel de modă și se foloseau materialelor scumpe: pergamentul și velum-ul ca suport, culori importate din India, Persia și Spania (în special vermilon și ultramarin), în timp ce tușul cu aur bizantin (fabricat din aur adus din India) era folosit după învățăturile caligrafilor perși. În cazul anluminurii precarolingiene, sunt câteva caracteristici ale decorației paginii, specifice predilecției locale pentru un tip ornamental cu o tehnică anume: la lombarzi entrelac-ul, la irlandezi spirala, la bizantini arabescul (împrumutat din arta sasanidă), la germani ornamentația bazată pe teme animaliere ș.a.

În anluminură, planul textual este articulat figural, iar cel figural are valori scripturale.

Încă din secolele timpurii ale creștinismului, copiștii scriptoriilor monastice erau însoțiți de miniaturiști și anluminatori, pentru a reprezenta figuri sau episoade exemplare ale Evangheliilor. În mănăstirile irlandeze și anglo-saxone, textele anluminate debutează în anii 650–800cu monograme ornamentale.

Minium-ul (plumbul roșu) era utilizat drept pigment pentru vopseaua folosită în procesul de realizare al picturilor) pentru o pictură sau un desen, executat manual, care decorează manuscrise antice și medievale, precum și o literă ornată care împodobește titlul sau începuturile capitolelor în vechile manuscrise sau în incunabile. Aceste motive ornamentale sau compoziții figurative erau realizate în culori de apă, pulbere de aur și se caracterizează prin compoziții cu caracter solemn, prin tratarea schematică și stilizată a figurilor sintetizate după un canon antic, plin de măreție.